Să dăruieşti ceea ce nu ai!
Mântuitorul spune acestea: „Căci tot celui ce are i se va
da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua.”(Matei 25,
29). De multe ori auzim Biserica îndemnându-ne să dăruim ceea ce nu avem. De
multe ori credem că aceasta înseamnă să dai tot puţinul pe care îl ai, chiar
dacă rămâi cu nimic, căci Dumnezeu îţi va aduce înmulţit darul înapoi. Ceea ce
este întocmai aşa! Noi suntem intrigaţi şi tensionaţi când auzim aşa ceva. Cu
inimile ţintuite în banii şi bunurile noastre, răspundem „Lasă că nu-i chiar
aşa! Nu dau eu vrabia din mână pe cioara de pe gard!”. Ţinem la ultimul bănuţ
cu un soi de deznădejde, ca şi cum folosirea lui în vreun fel ar aduce
dezastrul, sfârşitul oricărei posibilităţi de a supravieţui. Cei credincioşi
lui Dumnezeu şi Iubirii Sale purtătoare de grijă au trăit de multe ori
experienţa, minunea, de a dărui şi ultimul bun, pentru ca apoi, nici mai
devreme şi nici mai târziu ci tocmai când au avut nevoie, bunul respectiv să se
întoarcă în forma cea mai potrivită nevoilor lor. Vi s-a întâmplat? Să nu
uitaţi niciodată precizia şi preţiozitatea purtării de grijă a lui Dumnezeu! Nu
vi s-a întâmplat niciodată? Aveţi curajul de a încerca în fiecare zi acest
lucru, nu pentru a ispiti grija Tatălui, ci de dragul Lui şi al oamenilor care
au nevoie de voi, şi veţi vedea: Nouă, oamenilor, Dumnezeu ne poartă cel mai
mult de grijă! ... Voi mai scrie despre a dărui ceea ce nu ai!
Ramona ARONEASA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu