Cum iubeşte copilul?

Un program UNICEF are în vedere schimbarea mentalităţii părinţilor care se ghidează în educarea pruncilor lor după dictonul: „bătaia e ruptă din rai”. Deseori, poate chiar mai des şi prea des în zilele noastre, părintele reacţionează sub impulsul de moment. Iar pentru că societatea, în general, are un ritm trepidant de supravieţuire, pentru că societatea românească, în special, este încă debusolată în căutarea democraţiei, părinţii sunt şi ei nişte oameni dezorientaţi, care îşi doresc copiii după modelele oferite, urlate şi fals-impuse de a patra putere în stat: mass-media. Şi am ajuns să nu ne mai putem accepta copiii aşa cum sunt ei, cu cât pot ei, cu propriile lor aspiraţii. Iar copilul ce face? ... Învaţă să iubească aşa cum îl iubim noi: cu condiţii – „dacă nu faci aşa, nu primeşti ...”, cu forţări – „ori faci cum spun eu, ori ...”, limitat – „eu te-am făcut, deci faci cum spun eu!”, agresiv – „de ce faci aşa? Vrei bătaie?”. Şi ne vom trezi la bătrâneţe, când noi vom fi neputincioşii, că pruncii noştri nu ne vor lua cu dragoste de mână să ne aşeze la masă, să ne citească atunci când ochii noştri nu vor mai putea, să ne împrospăteze veşmintele, aşternuturile şi gândurile. Pe de altă parte, nu cu acestă frică ar trebui să ne mângâiem mai des copiii, să le spunem mai mult ce frumoşi sunt şi să îi lăudăm pentru micile lor realizări care vor duce la împlinirea marilor lor vise. Ci ar trebui toate acestea făcute dintr-o pură şi simplă DRAGOSTE, izvorâtă din căuşul cald al fiinţei dăruite de Dumnezeu cu puterea de a naşte şi dusă până la orice jertfire de sine -  jertfirea propriilor ambiţii, jertfirea impulsivităţii, jertfirea odihnei ... jerfa! Cerem prea mult de la copiii noştri şi ne rugăm prea puţin pentru sănătatea minţii, trupului şi a sufletului lor. Şi ei sunt aşa de recunoscători pentru orice privire blândă!